Căutați

Câmpul din bara de titlu caută în dosarul afișat și în subdosarele lui. Butonul din dreapta lui deschide opțiunile — acolo căutarea devine precisă.

Două câmpuri, un singur text

Căutarea se scrie în două locuri, și este același text: cel din bara de titlu și o bară în josul listei panoului, chiar deasupra numărului lui. Ce tastați într-unul apare în celălalt, cursorul inclus — nu este o copie, este același câmp arătat de două ori.

De ce cel de jos. Câmpul din bara de titlu este unic și servește panoul activ: în fața unei liste de rezultate, se citește ce se caută la celălalt capăt al ferestrei și nimic nu spune care dintre cele două panouri îl poartă. Bara de jos se află în panoul care caută.

Ctrl+F o deschide și pune cursorul în ea, oriunde v-ați afla — inclusiv dintr-un alt câmp, ceea ce este tocmai de unde se vine: se tastează o cale, apoi se caută în ea. Se deschide și singură de îndată ce rulează o căutare, iar crucea ei o părăsește dintr-un gest — este ieșirea cu mouse-ul, acolo unde Esc cere ca tastatura să fie în câmp.

Opțiunile de căutare

Opțiune	Ce schimbă
Conținut	Fiecare fișier candidat este citit, nu doar numele lui: căutarea este mai lentă.
Citește și textul din PDF-uri	Fiecare PDF candidat este deschis: și mai lentă.
Expresie regulată	Numele căutat devine un tipar.
Caută în numele de fișiere / de dosare	Două căsuțe separate: se pot viza doar dosarele sau doar fișierele.
Caută în interiorul fișierelor arhivate	Arhivele sunt deschise în trecere.
Doar programe	Bitul de execuție sub Linux, extensia sub Windows.
Adâncime	Toate subdosarele sau un număr de niveluri.
Modificat între	Două date, oricare dintre ele facultativă.
Dimensiune	O limită, în unitatea dorită.
Cele X fișiere cele mai…	Mari, mici, recente sau vechi: câte să păstrăm, după o singură ordonare odată. Numele căutat devine atunci opțional: așa găsești ce umple un disc sau ce s-a schimbat ieri.

Fiecare opțiune reținută se afișează într-o insignă sub câmp; o eliminați cu un clic pe crucea ei. „Golește tot” le elimină pe toate.

În timpul căutării

Partea de jos a listei numește dosarul în curs de parcurgere — un disc întreg durează zeci de secunde — iar ce a fost deja găsit se afișează pe măsură ce apare.

Oprire, golire, revenire

Oprește căutarea oprește parcurgerea și păstrează ce s-a găsit: lista rămâne acolo, lucrați direct în ea.
Crucea câmpului golește căutarea: panoul revine la dosarul pe care îl arăta.
Esc părăsește câmpul; aceeași cruce, sau „Resetează filtrul”, redă lista întreagă.
Ultimele căutări sunt propuse când reveniți în câmp.
Câmpul Conținut își păstrează ultimele zece texte, sub butonul de istoric: un mesaj de eroare se caută dintr-un dosar în altul fără a-l retasta.

În ce nu intră ea

Parcurgerea costă uneori mai mult decât ce se caută. O fișă din NET ar deschide o conexiune, un cont din MAIL ar aduce cinci sute de rezumate, o interogare din DB s-ar executa: căutarea se oprește în fața lor, iar dumneavoastră intrați în ele pentru a căuta.

Nimic nu este ascuns totuși: aceste rânduri rămân comparate cu interogarea și se regăsesc deci după nume ca și după ce arată coloanele lor. Bifarea lor forțează parcurgerea — se plătește atunci conexiunea doar a fișelor pe care le-ați desemnat.

Un rezultat se deschide la locul lui

„Deschide în locația sa” duce la dosarul care conține rezultatul și desemnează rândul. Este gestul care transformă o căutare într-un punct de plecare.

Manualul Meneaufile, în română.