MAIL — Poștă

MAIL Căsuțele poștale IMAP și POP3 se parcurg ca niște dosare: un dosar pe căsuță, un fișier pe mesaj.

Declararea unui cont

Adresa, numele afișat, protocolul — IMAP lasă dosarele pe server, POP3 descarcă o singură listă —, și criptarea: TLS de la început, STARTTLS ulterior, sau nimic. Trimiterea (SMTP) are propria secțiune; lăsată goală, reia contul de citire.

Furnizorii mari

Setările celor mai răspândite servicii de e-mail din Franța, toate în TLS de la început pe aceste porturi. Contul este adresa completă, dacă nu se indică altceva; parola este cea a serviciului de e-mail — sau, la Gmail, Yahoo și iCloud, o parolă de aplicație generată în setările de securitate ale contului, parola obișnuită fiind refuzată acolo aplicațiilor.

Porturile STARTTLS, când un furnizor le preferă: 143 pentru IMAP, 110 pentru POP3, 587 pentru SMTP. La Gmail, IMAP trebuie activat în setările serviciului de e-mail, iar verificarea în doi pași trebuie să fie activă înainte de a genera parola de aplicație. Outlook.com, Hotmail și Live nu mai acceptă decât o autentificare „modernă” (OAuth), pe care Meneaufile nu o vorbește: parola singură este refuzată acolo. Meneaufile se autentifică prin parolă — AUTHENTICATE PLAIN sau LOGIN —, mereu sub criptare.

Citire

Un mesaj se deschide cu F3 ca un fișier. Atașamentele sunt rânduri: se copiază într-un panou ca restul. Coloanele spun starea — necitit, răspuns, marcat, ciornă, atașament —, iar „Marchează ca citit” sau „ca necitit” o schimbă.

Mesajul se citește pe hârtie albă, oricare ar fi tema — închisă ca și deschisă: o temă deschisă își trage suprafața din nuanța aleasă, iar poșta s-ar fi citit pe roz sau pe albastru pal. Un mesaj în text simplu își păstrează spațierea fixă, ca într-un webmail, și se împachetează: rândurile lungi încap în casetă în loc să iasă prin dreapta, iar sfârșiturile de rând ale expeditorului rămân ale lui. O adresă scrisă în întregime se poate accesa cu un clic — http:// sau https://, și nimic altceva: ghicirea unei adrese pornind de la un punct ar face o legătură din fiecare nume de fișier citat. Punctul care încheie fraza rămâne al frazei.

Scriere

„Mesaj nou…”, „Răspunde”, „Răspunde tuturor”, „Redirecționează”: destinatari, copie, subiect, corp, atașamente. Un cont fără server de trimitere o spune — trebuie să declarați unul pentru a scrie de pe el.

Cele trei gesturi sunt în caseta de citire, în dreapta sus, și la clic dreapta pe un rând. „Răspunde” scrie doar expeditorului, „Răspunde tuturor” adaugă ceilalți destinatari. Răspunsul închide citirea și deschide scrierea, cu citatul inclus.

Ce se întâmplă între timp

La fiecare cinci minute, Meneaufile cere din nou serverelor ce așteaptă, iar butonul MAIL poartă numărul de mesaje necitite într-o insignă. Nu se descarcă nimic: se cer doar numărătorile, câțiva octeți pe dosar. Coșul de gunoi, spamul, ciornele și mesajele trimise nu intră în calcul.

Trecerea cursorului spune ce căsuță așteaptă: totalul mai întâi, cel pe care îl poartă insigna, apoi un rând pe cont. Cu patru căsuțe, „12” nu spunea pe care s-o deschideți. O singură căsuță își păstrează rândul unic, iar contul care nu a răspuns nu are rând — zero ar spune „nu vă așteaptă nimic”, ceea ce tocmai nu se știe despre el.

F5 nu așteaptă cele cinci minute. Reîmprospătarea în poștă cere din nou serverului dosarele contului, câte mesaje necitite poartă și totalul lor: insigna, numerele dosarelor și lista se aliniază imediat. Fără asta, ele erau reținute o dată pentru totdeauna, iar doar următoarea interogare le punea la loc — reîmprospătați în fața căsuței, și nimic nu se mișca.

Cu seiful închis, paznicul tace: parolele conturilor dorm acolo, și nu unui cronometru îi revine să trezească această ușă.

Coloanele unui dosar

Subiect, expeditor, Dată, dimensiune, stare, ID. Data este cea pe care o anunță expeditorul: este cea pe care o arată toți clienții, iar sortarea se face pe server.

Alte două coloane se cer din meniul coloanelor, ascunse implicit pentru că șapte coloane încap deja prost într-un panou:

• Primit: când l-a primit serverul. Cele două date diferă de obicei cu o secundă, cu trei zile când un releu a întârziat și cu douăzeci de ani când ceasul de partea cealaltă este dereglat.
• Citit la: când l-ați citit dumneavoastră. Protocolul nu o spune — știe că un mesaj este citit, niciodată când —, deci Meneaufile este cel care o notează, în clipa în care pune marcajul. Un mesaj citit în altă parte, în webmail sau pe telefon, ajunge astfel citit și fără dată: este mai cinstit decât o dată inventată. Ea se păstrează lângă mesaje, în lu.json: pe o cheie USB, călătorește împreună cu ele.

Regăsirea parolei unui cont

Lista conturilor nu redă niciodată o parolă. Pentru a o reciti — reconfigurarea unui telefon, a altei aplicații —, copiați contul în lista NET: F6 către un panou așezat pe ea, sau glisarea. Fișa poartă numele contului, utilizatorul, adresa serverului de citire, serverul de trimitere ca comentariu și parola.

În dosarul de clasare deschis în față, și nu la rădăcina listei: acolo o căutați apoi. Mutarea nu se poate face — ar trebui scos contul din lista lui pentru a-l pune în seif, în timp ce ce se depune acolo este un duplicat al parolei; Ctrl+F6 o spune, în loc să copieze în tăcere.

Ce rămâne pe server

Eliminarea unui cont îl scoate din listă, împreună cu parola lui. Căsuța rămâne neatinsă pe server.

Manualul Meneaufile, în română.